Introducere in fondurile europene de coeziune economica si sociala

Politicile de coeziune economicã şi socialã sunt printre cele mai importante politici ale Uniunii Europene de consolidare a creşterii economice, a competitivitãţii şi a ocupãrii forţei de muncã.

Pentru perioada 2007-2013, fondurile structurale care vizeazã aceste obiective sunt:

• Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR)
• Fondul Social European (FSE)

împreunã cu alte instrumente financiare precum: Fondul de
Coeziune (FC), Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Ruralã
(FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP), Banca Europeanã pentru Investiţii (BEI), etc.

CE PROMOVEAZÃ FSE

□ Creşterea adaptabilitãţii muncitorilor, întreprinderilor şi antreprenorilor prin promovarea învãţãrii pe tot parcursul vieţii şi prin investiţii crescute în resursele umane

□ Îmbunãtãţirea accesului la angajare şi includerea durabilã pe piaţa muncii a celor care cautã un loc de muncã şi a persoanelor inactive

□ Consolidarea includerii sociale a persoanelor dezavantajate, cu scopul asigurãrii intregrãrii durabile şi combaterii tuturor formelor de discriminare de pe piaţa muncii

□ Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea iniţierii de reforme în sistemele de educaţie şi instruire, precum şi a activitãţilor de legãturã între instituţiile de educaţie superioarã, cercetare, centre tehnologice şi întreprinderi

□ Promovarea parteneriatelor, acordurilor şi a iniţiativelor comune prin crearea unor legãturi între partenerii sociali şi organizaţiile non- guvernamentale, la nivel transnaţional, naţional, regional şi local.

CUM VA FI IMPLEMENTAT FSE ÎN ROMÂNIA

• prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), coordonat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

• prin Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacitãţii Administrative (PO DCA), coordonat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

POS DRU urmareste dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Acest obiectiv reprezintă echivalentul a aproximativ 18% din totalul populaţiei ocupate în 2006.

Pentru îndeplinirea obiectivului general al POS DRU au fost stabilite următoarele obiective specifice:

• Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv învăţământul
superior şi cercetarea;
• Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii;
• Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
• Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive;
• Promovarea inserţiei/reinserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;
• Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
• Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii.


POS DRU va fi implementat prin intermediul celor 7 Axe prioritare de intervenţie, fiecare având obiective specifice:

Axa 1: Educaţia şi formarea profesionalã în sprijinul creşterii economice şi a dezvoltãrii societãţii bazate pe cunoaştere

• Acces la educaţie şi formare profesionalã iniţialã de calitate

• Calitate în învãţãmântul superior

• Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesionalã

• Calitate în Formarea Profesionalã Continuã

• Programe doctorale şi post doctorale în sprijinul cercetãrii.

Axa 2: Corelarea învãţãrii pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii.
• Tranziţia de la şcoalã la o viaţã activã

• Prevenirea şi corectarea pãrãsirii timpurii a şcolii

• Creşterea accesului şi participării la Formarea Profesionalã Continuã.



Axa 3: Creşterea adaptabilitãţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

• Promovarea culturii antreprenoriale

• Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilitãţii

• Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile

Axa 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

• Întãrirea capacitãţii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare

• Formarea personalului propriu al SPO.

Axa 5: Promovarea mãsurilor active de ocupare

• Dezvoltarea şi implementarea mãsurilor active de ocupare

• Promovarea sustenabilitãţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea.

Axa 6: Promovarea incluziunii sociale

• Dezvoltarea economiei sociale

• Îmbunãtãţirea accesului şi participãrii grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii

• Promovarea egalitãţii de şanse pe piaţa muncii

• Iniţiativele transnaţionale pe o piaţã inclusivã a muncii.

Axa 7: Asistenţa tehnicã

• Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POS DRU

• Sprijin pentru promovarea şi publicitatea POS DRU

POS DRU a fost elaborat în conformitate cu Agenda de la Lisabona revizuită, Liniile Directoare de Coeziune 2007-2013, Strategia Europeană de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Dezvoltare şi Ocupare 2005-2008. De asemenea, POSDRU este în concordanţă cu cea de-a patra prioritate tematică din Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 („Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman din România”) pentru obiectivul „Convergenţă”, şi cu Programul de Guvernare 2005 – 2008 în domeniul resurselor umane. Intervenţiile FSE în România în domeniul dezvoltării resurselor umane, aşa cum sunt stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, vor asigura investiţia în capitalul uman, modernizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională, creşterea accesului la ocupare şi consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Necesitatea de a asigura resurse umane pregătite şi competitive pe piaţa europeană a muncii apare din înţelegerea faptului că avantajele competitivităţii, care determină actuala creştere economică a României, nu pot asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung, având în vedere presiunile crescute provocate de procesul de globalizare şi introducerea continuă a noilor tehnologii. Numai o forţă de muncă flexibilă şi superior calificată va putea să reacţioneze la modificările constante înregistrate pe piaţa muncii.

Modul în care fiecare Stat Membru implementează la nivel naţional liniile directoare integrate pentru ocupare se reflectă în Programul Naţional de Reforme (PNR). PNR este atât un document de raportare, cât şi de planificare, prezentând în acelaşi timp progresele realizate în ultimele 12 luni, precum şi acţiunile care vor fi întreprinse în următoarele 12 luni. PNR vizează perioada 2007—2010, iar obiectivul politicilor planificate în document este atingerea performanţelor economice şi de ocupare recomandate de Strategia Lisabona, corelate cu un sistem social echitabil, elemente care să asigure României o dezvoltare durabilă. În PNR au fost stabilite următoarele priorităţi pentru reforme: îmbunătăţirea capacităţii administrative, îmbunătăţirea calităţii şi managementului cheltuielilor guvernamentale, continuarea îmbunătăţirii
mediului de afaceri, reducerea şi reorientarea ajutorului de stat, creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii, realizarea unei pieţe a muncii favorabile creării locurilor de muncă, îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor şi lucrătorilor, stimularea ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice, creşterea eficienţei energetice, gestionarea resurselor naturale, conservarea bio-diversităţii şi reducerea
poluării.

Comisia Europeană propune o agendă socială reinnoita

IP/08/1070 Bruxelles,
2 iulie 2008

Comisia Europeană propune o agendă socială reînnoită care să fortifice

și să sprijine populația din Europa secolului 21

În zilele de 2 și 3 iulie, Comisia Europeană prezintă un pachet cuprinzător și ambițios de inițiative. Acesta reprezintă un nou angajament în favoarea Europei sociale și constă dintr-o abordare integrată, care reunește strategii variate. El ilustrează modul în care UE poate participa la crearea de oportunități, furnizând accesul și demonstrând solidaritatea – prin intermediul unor inițiative menite să încurajeze crearea de locuri de muncă, dezvoltarea învățământului și a competențelor, combaterea discriminării, susținerea mobilității și crearea condițiilor necesare pentru ca europenii să trăiască mai îndelungat, bucurându-se de o viață mai sănătoasă. Agenda socială reînnoită caută să fortifice și să înarmeze europenii, în special tineretul, pentru a face față unor realități în continuă schimbare - determinate de globalizare, de progresul tehnologic, de îmbătrânirea populației - și unor evoluții cum sunt recentele creșteri ale prețurilor alimentelor și petrolului precum și perturbațiile de pe piețele financiare. Aceasta este destinată, de asemenea, ajutorării celor care întâmpină dificultăți de adaptare la aceste schimbări. „Dimensiunea socială a Europei nu a fost niciodată atât de însemnată pe cât este astăzi”, a afirmat președintele Barroso. „În ce privește procesul de stimulare a creșterii economice și de creare a unor locuri de muncă mai bune pentru europeni, aceasta este inseparabilă de Strategia de la Lisabona. Europa are nevoie de o agendă socială modernă, care să vină în întâmpinarea schimbărilor rapide ale peisajului economic și social și care să promoveze oportunitățile, accesul și solidaritatea pentru cetățenii UE. Succesul economic dă naștere la beneficii sociale, iar pachetul pe care Comisia îl propune azi este conceput să garanteze că nimeni nu este lăsat deoparte și că prosperitatea Europei poate fi împărtășită de toți.” „Europenii sunt îngrijorați de impactul globalizării asupra locurilor lor de muncă și de riscul de a deveni săraci”, a adăugat comisarul pentru afaceri sociale, domnul Špidla. „De asemenea, ei își dau seama că prea mulți oameni pornesc în viață cu șanse mai mici din cauza discriminărilor. Se pierd locuri de muncă din cauza lipsei de colaborare transfrontalieră între comitetele de întreprinderi. Prin acțiuni comune, UE poate amplifica acțiunile naționale destinate ameliorării vieții acestor persoane.” 2 Acțiunile din domeniul social sunt în primul rând de competența statelor membre, ele trebuind a fi îndeplinite la nivel național, regional și local într-o cât mai mare concordanță cu nevoile cetățenilor. Statele membre dedică 26% (2005) din PIB cheltuielilor legate de politicile sociale, față de doar 15% în SUA și 17% în Japonia. Dar aceste cheltuieli ar putea fi efectuate într-un mod mai precis și mai eficace. UE a completat cu succes acțiunile naționale și a încurajat cooperarea în gestionarea schimbărilor socio-economice. UE sprijină coordonarea eforturilor de promovare a incluziunii active, inclusiv a integrării pe piața muncii, acționând astfel încât plata muncii desfășurate și învățarea de-a lungul vieții să devină părți integrante ale luptei împotriva sărăciei, în special pentru cei care sunt cel mai puțin integrați în piața muncii. De asemenea, Comisia acționează pentru a garanta că piața unică și regulile competiției facilitează dezvoltarea unor servicii sociale de bună calitate, accesibile și durabile, inclusiv a celor prestate de întreprinderi din sectorul economiei sociale (de exemplu cooperative, întreprinderi mutuale). Construind pe baza solidă a realizărilor trecute din domeniul social european (a se vedea MEMO/08/466), inclusiv în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, agenda socială reînnoită vizează adaptarea politicilor UE la noile realități și tendințe sociale, fără a schimba obiectivele fundamentale ale Europei sociale: societăți armonioase, coezive și incluzive care respectă drepturile fundamentale în cadrul unei economii de piață sociale sănătoase. Agenda socială reînnoită este construită în jurul oportunităților, accesului și solidarității și se concentrează asupra creării și stimulării condițiilor necesare pentru ca cetățenii să își fructifice potențialul de care dispun, sprijinind în același timp pe cei neajutorați. În ansamblu, pachetul adoptat în zilele de 2 și 3 iulie ca parte a agendei sociale reînnoite conține 19 inițiative în domeniile ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, educației și tineretului, sănătății, societății informaționale și afacerilor economice (a se vedea MEMO/08/471). Inițiativele se centrează pe următoarele priorități:

1. Pregătirea pentru viitor: Copii și tineret
2. Să investim în oameni: Gestionarea schimbărilor
3. Vieți mai lungi și mai sănătoase
4. Combaterea discriminării
5. Consolidarea instrumentelor
6. Orientarea agendei internaționale
7. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale

De exemplu, Comisia propune măsuri legislative care să umple golul legislativ al cadrului legal actual și să protejeze împotriva discriminării pe motive de religie sau credință, invaliditate, vârstă sau orientare sexuală în afara locului de muncă. (a se vedea IP/08/1071). O altă propunere legislativă prezentă în pachet este destinată facilitării accesului pacienților la sistemele de sănătate ale altor țări din Europa (a se vedea IP/08/1080). Mai mult, pachetul conține considerentele Comisiei privind tipul de școli necesare în Europa în secolul 21 și examinează, de asemenea, problemele legate de educație și integrare socială ale copiilor proveniți din familii de migranți. 3 Agenda socială reînnoită vine în urma unei largi consultări publice lansată de către Comisie în 2007 pentru a evalua realitățile sociale schimbătoare din Europa. Un nou sondaj Eurobarometru publicat azi detaliază așteptările cetățenilor din întreaga UE referitoare la bunăstarea lor socială în următorii 20 de ani (a se vedea MEMO/08/467). Informații suplimentare Noul portal al Comisiei Europene dedicat afacerilor sociale: http://ec.europa.eu/social Puteți discuta provocările Europei sociale pe forumul „Debate Europe”: http://europa.eu/debateeurope Diferite clipuri de informare aferente http://ec.europa.eu/avservices/video/index_en.cfm

RAPORT DE ACTIVITATE 2007

Am infiintat acest ONG la inceputul lui ianuarie 2007, dupa o lunga perioada in care a trebuit sa ma conving ca intr-adevar este nevoie de el. Dupa ce am lucrat in alte doua ONG-uri si am inceput sa inteleg mecanismele "eficiente" de functionare a acestor structuri, m-am decis sa creez o organizatie care sa functioneze ca si exemplu ca se poate si altfel decat sa dai din coate ca sa-ti fie tie bine, indiferent pe cine lovesti. Am ales sa aplic reteta 'castig, castig, castig", adica castig pentru mine, pentru ceilalti si pentru intreaga planeta.
Am inceput sa-mi intreb fostii colaboratori, prietenii si cunostintele daca ma sustin in acest demers. Raspunsul lor a fost mai mult decat stimulant, atata incredere ca totul va functiona...waw, eram pe drumul cel bun, deci m-am apucat de treaba.

Dupa doua luni de activitate, de fapt doua luni in care incercam sa fac cunoscut acest ONG, am descoperit ca echipa cu care pornisem la drum se imputinase considerabil. Practic, ramasesem doar trei persoane. Se impunea deci o evaluare : ce nu a functionat? Stiam ca formula de triplu castig era noua, dar o explicasem, alesesem oameni care stiau ce inseamna si ce implica...si totusi...
Ca si leader parasit de colaboratori, am trecut prin toate fazele unei auto evaluari sincere si drastice. Dupa care, ne gasind un raspuns la cele intamplate, mi-am reluat mai cinica, mai precauta, mai matura, actiunile de promovare a institutului.

De aceasta data am iesit din Bucuresti, am atacat Sud_Muntenia, o regiune saraca, unde am gandit ca e nevoie de o abordare noua. Am gasit sustinere si interes, cel putin la prima vedere. Am abordat autoritati locale, biserica si Camera de Comert din regiune.
Cu unii am stabilit parteneriate ce functioneaza si astazi, am aplicat la proiecte Phare, unul fiind aprobat si in derulare anul acesta.
Am propus activitati de dezvoltare durabila a comunelor mai sarace, de crestere a eficientei serviciilor sociale, de calificare a personalului din primarii si din departamentele subordonate acestora. Bineinteles ca nu toate s-au realizat.

Ca sa concluzionez, am batut drumul Bucuresti-Teleorman de trei ori pe saptamana, pentru a arata ca suntem dedicati, implicati si ca nu vom renunta usor. Continuam sa mergem in aceasta zona in fiecare saptamana, sa ne promovam organizatia si sa gasim acele persoane si structuri care vor sa se implice pentru a aduce o contributie comunitatii in care traiesc.
Ultimul si cel mai important aspect al acestui raport se refera la ce am invatat lucrand in acest domeniu in 2007. Am invatat ca oamenii de caracter nu au culoare politica, ca "principiile umanitare" depasesc regulile de partid. Am invatat ca intotdeauna cineva iti ofera o sansa sa demonstrezi ce poti - cu conditia sa ceri sansa asta. Am invatat ca familia si prietenii sunt cea mai buna echipa.
Si, mai important, am invatat ca uitasem sa definesc cuvantul "castig" si am gresit cand l-am folosit de trei ori intr-o singura propozitie.
De aceea, trebuie sa precizez: pentru noi, cei care lucram in acest institut, "castig" inseamna sa ai in fiecare zi motiv sa zambesti, pentru ca participi la ceva important, in care crezi cu adevarat; inseamna sa traiesti decent, sa fii rasplatit pentru munca pe care o faci, insemna sa te bucuri de prietenii cu care lucrezi, sa apreciezi prietenii pe care ii castigi pe parcurs, sa respecti fiecare om pentru ceea ce reprezinta el in unicitatea lui;
"Castig" inseamna pentru noi sa traim constient si constienti ca ritmul alert in care traim este o provocare sa fim mai atenti la cei din jur, pentru ca fiecare om este important si fiecare vis merita o sansa.

Primele semne ale consumului de droguri. Rolul familiei.

Este important ca toti parintii sa stie ca in prezent in tara noastra sunt in jur de 40.000 de consumatori de droguri, iar varsta la care debuteaza consumul este din ce in ce mai mica si in nici un caz NU alege doar familiile cu probleme.

De aceea este necesar sa stiti primele semne ale consumului de droguri, ce puteti face pentru copilul dumneavoastra, unde puteti gasi ajutor,si, mai ales, ca nu trebuie sa ignorati problema, sperand ca se va rezolva de la sine.

Acesta este un set de informatii selectionate din tot ce exista scris de diversi specialisti, precum si de colaboratorii nostri, profesionisti ce lucreaza in acest sector al drogo-dependentilor.

Semne ale consumului de droguri

• schimbarea comportamentului, prin inchiderea in sine, scaderea interesului fata de ceea ce reprezenta preocupare anterioara;
• stari nejustificate de tristete, apatie, iritabilitate, nervozitate, agitatie, anxietate, ce iau un caracter permanent ;
• insomie, lipsa poftei de mancare;
• dureri fizice: de cap, de oase, febra, ameteala, greata, stari de voma, frisoane;
• schimbarea grupului de prieteni si inlocuirea acestuia cu noi prieteni, de obicei necunoscuti familiei si la care parintii nu au acces;
• lipsa frecventa de la scoala si/sau de acasa pe perioade din ce in ce mai lungi, fara motivatii sau cu motivatii puerile;
• disparitia de lucruri din casa, sau de lucruri personale;
• aparitia unor obiecte precum: ace, seringi, sare de lamaie (care folosesc la administrarea unor droguri);
• neglijenta in tinuta si in aspectul fizic;

Cum poate ajuta familia?

In primul rand nu reactionati prin cuvinte si gesturi extreme, ce pot crea o noua ruptura in comunicare; pastrati-va calmul si informati-va despre ce inseamna drogul si cum este perceput de catre cei car-l consuma; tineti minte ca dumneavoastra, ca parinti, trebuie sa cereti primii ajutor specializat, pentru a afla cum puteti sa va ajutati copilul.

Constientizati faptul ca nu sunteti singurii parinti in aceasta situatie!
Constientizati faptul ca nu trebuie sa va fie rusine!
Nu ati facut nimic gresit!
Nimeni nu va judeca!
Aveti puterea sa ajutati copilul!

Principalul scop al familiei este de a limita efectele negative ale consumului de droguri asupra membrilor familiei, precum si stabilirea unor metode adecvate pentru a ajuta persoana dependenta in perioada abstinentei, pentru ca acesta sa se poata reintegra in cadrul familiei si a comunitatii. De aceea este bine ca familia sa nu trateze singura o situatie despre care are putine cunostinte si sa apeleze la un suport specializat; acesta include diverse terapii familiale si consilierea necesara pentru a intelege mai bine efectele consumului si cum pot fi tratate eficient si in familie. In acest fel se reduc conflictele din cadrul familiei, se pot discuta adevaratele probleme si asteptari din partea tuturor membrilor, si, mai ales, se reduce izolarea in care traieste familia respectiva.

De obicei consumul sau chiar dependenta sunt identificate de familie dupa destul timp de la debut, iar decizia familiei de a se implica activ, este un drum greu, cel mai adesea intarziat de un mecanism puternic de aparare ce se declanseaza in fata acestei situatii dramatice: NEGAREA. In general, membrii familiei nu stiu multe despre droguri si dependenta, si, la inceput nu observa semnele consumului. Apoi urmeaza o perioada in care se indoiesc ca cel pe care il cunosteau si il iubeau poate fi intr-adevar dependent. Aceasta perioada dureaza din pacate destula vreme, timp in care familia spera ca se insala, ca este doar ceva temporar, si dorindu-si ca lucrurile sa se normalizeze. Apoi este mentinuta si de promisiunile dependentului, ca va renunta, ca nu este dependent…. dar dependenta devine din ce in ce mai evidenta si acum familia incepe sa se invinovateasca, devenind tot mai vulnerabili si deprimati, apoi devin furiosi si chiar plini de ura si resentimente in privinta celui dependent, pentru ca ii face sa sufere atat de mult si se distruge pe sine, dar si pe cei care il iubesc.

Etapele recuperarii

Hotararea de a renunta la consum, reprezinta doar primul pas in tratament, si vine in urma recunoasterii atat pentru sine cat si pentru familie ca exista o problema si e nevoie de ajutor. Aceasta recunoastere este un pas foarte important si foarte dificil si pentru familie, pentru ca aduce, pe langa speranta, si o accentuare a tuturor sentimentelor contradictorii deja existente.

In momentul in care persoana dependenta iese de la dezintoxicare, familia este deja fara resurse. Isi doresc sa aiba viata normala de dinainte. Se simt indreptatiti sa solicite compensatii pentru tot ce au suferit si pentru eforturile lor. Isi doresc sa se poata reface dupa atata suferinta, sa se odihneasca si sa se concentreze asupra celorlalte probleme si aspecte ale vietii lor pe care le-au neglijat din cauza centrarii pe marea problema a fiului, fiicei, fratelui, surorii sau partenerului consumator.

Din dorinta disperata ca problema copilului sa dispara, membrii familiei spera si se agata de faptul ca dezintoxicarea reprezinta ultima etapa ce trebuie depasita cu succes, si de aceea, direct sau indirect transmit persoanei in cauza un mesaj anume, ce este cel mai adesea perceput ca un indemn de a nu mai vorbi despre droguri. Iar acest lucru poate reprezenta o piedica serioasa in a urma celelalte etape ale programului de recuperare, o invitatie de a ascunde cat mai bine semnele unei eventuale recaderi, de a nu mai cere ajutor in lupta de abia inceputa, a abstinentei.

Atunci cand familia se decide sa intervina, aceasta responsabilitate ia forma unui control de multe ori foarte strict si rigid, care da iluzia ca daca persoana dependenta este izolata (de multe ori in casa), se tine pericolul la distanta. FALS!

Reguli de prevenire in cadrul familiei

Pentru a preveni consumul de drog, parintii pot impune anumite reguli, atat lor, cat si copiilor; acestea pot include:

• nu considerati acest subiect tabu:” in casa noastra nu se discuta despre asa ceva”;
  
• copiii informati sunt mai pregatiti sa-i faca fata!
  
• cunoasteti prietenii copiilor si daca acestia consuma sau nu droguri;
  
• nu ignorati problema, convingandu-va ca:” nu i se poate intampla copilului meu”;
  
• nu aveti incredere oarba in copilul dvs., ascuzandu-va dupa buna educatie care i-ati oferit-o: „ l-am crescut prea bine si nu a vazut asa ceva in casa”;
  
• nu ignorati avertismentele din diverse surse: prieteni, colegi, iubiti/e: „ce stiu ei? Mai bine si-ar vedea de ale lor!”;
  
• apelati la specialisti cand observati semne ale consumului; nu va ascundeti dupa prejudecata: „ Ce vor spune ceilalti cand o sa afle? Nu ma fac eu de rusine sa afle toti!”
• monitorizati activitatile copilului si nu va ascundeti dupa „viata grea pe care o traiti, cu un serviciu care va ia tot timpul, ca doar pentru el muncesc…”;
  
• castigati increderea si respectul copilului, pentru a va spune unde merge, cu cine si de ce; s-ar putea sa munciti pentru aceasta: respectul si increderea se castiga, nu este dreptul Dvs. („cat sta la mine in casa, face ce-i zic eu”);
  
• nu ii dati bani de cate ori cere, („ii dau, ca eu nu am avut la varsta lui”), ci fixati o suma fixa, pentru a observa cand se schimba anumite obiceiuri;
  
• nu dramatizati greselile copilului, pentru ca il incurajati sa-si ascunda prolemele de d-voastra;
  
• evitati discursul moralizator, relatia parinte-copil trebuie sa se bazeze pe incredere si aprciere;
  
• nu fiti duplicitar, avand principii contradictorii, asigurandu-l ca e in ordine sa va spuna orice, pentru ca apoi sa-i spuneti ca v-a facut de rusine, ce o sa creada lumea; copii se simt tradati!
  
• intanliti-va cu parintii prietenilor si discutati acest subiect;
  
• dezvoltati in copil auto-stima si increderea in sine;
  
• fiti atenti la rezultatele scolare, acestea pot fi un semnal foarte important.

De ce un departament si o politica activa de implicare a tinerilor?

Strategia IPS pentru tineret urmareste mobilizarea tinerilor in favoarea unei societati tolerante bazate pe demnitatea egala a tuturor membrilor sai.
Tinerii joaca un rol semnificativ in promovarea acestui mesaj.
Faptul ca tinerii poseda un real potential de actiune - pentru crearea societatilor de maine - este adesea subestimat si rar luat in considerare de catre adulti.
Marginalizarea "tineretului", ca un grup specific sociologic si usor de definit in societate, adesea duce la presupunerea ca actiunea tinerilor este numai intr-un spatiu izolat, protejat, din societatile europene.
Valoarea educarii tinerilor de catre tineri a fost totdeauna o conceptie centrala in lucrul cu tineretul intre Consiliul Europei si organizatiile de tineret cooperante.
Membrii puternici, influenti, din ambele parti determina o mare crestere a educatiei, atat formala, cat si informala.
Aplicarea constienta si planificata a acestor mecanisme in metodele si conceptele educationale de lucru s-a dovedit de succes, in special in domeniile educatiei sanitare, educatiei sexuale si prevenirii in materie de droguri.